De ce suntem aşa răi?

De ce putem fi aşa de răi… aşa de insensibil la sentimentele altora, pe care îi rănim, nu de puţine ori cu cine ştie ce vorbă de-a noastră aruncată exact în cel mai prost moment?

Cum de a devenit omul o fiinţă aşa de rea… de nesimţită?

Am ajuns, noi oamenii în general, să ne simţim bine când vedem că cei din jurul nostru se simt rău… şi şi mai bine când noi suntem de vină pentru starea în care se află cel din jurul nostru… Ceea ce e foarte grav…

Trebuie să facem ceva până nu ajungem să mergem la război de plăcere… sau mai bine zis, copii de azi… adulţi în devenire care nu văd la televizor şi nu numai,nimic altceva decât prostii… care îi fac să fie mai răi decât părinţii lor…

Dar cum de a ajuns aşa ceva posibil? Cum de răutatea e la tot pasul?

Cine e cu adevărat de vină?

Eu zic că tot noi, tot oamenii, tot societatea din care facem parte şi pe care o lăsăm să facă ce vrea din noi şi din cei din jurul nostru fără să încercăm măcar să schimbăm ceva…

Desigur mai există şi excepţii… rare… dar măcar sunt…

Cum de a ajuns omul aşa de egoist? Cum de este posibil ca vreunui om să-i pese numai şi numai de el însuşi? Şi de ce lăsăm aşa ceva să se petreacă lângă noi?

Am ajuns aşa de nepăsători, de pasiv, de indiferenţi…

Trebuie să facem ceva până când lumea asta nu va ajunge într-un punct în care să nu se mai poată schimba, oricât de mult ar dori asta…

Trebuie să fim mai atenţi la lucrurile din jurul nostru, zi e zi… la lucrurile care ne afectează pe noi personal… dar şi la cele ce afectează pe cineva pur şi simplu… pentru că nu ne doare mâna să facem ceva bun, şi nici gura să spunem o vorbă bună cuiva care are nevoie de ea…

Dar problema e că răutatea e atât de adânc aşezată în inima noastră, a tuturora, încât cu greu cred că vom putea să ne schimbăm… dar cred că putem… ideea principală e că dacă vrem putem orice… mai ales să ne schimbăm în nişte fiinţe mai bune… aşa cum ne-a făcut Dumnezeu, demni de a sta la dreapta sa…

Fiţi buni!!!